ACCESUL în sit se face pe următoarele drumuri: DN1 (DN1F) Ungaria/Carei, DJ196B (Carei - Foieni - Marna Nouă - Berea/Ciumești -Sanislău - Petrești), DJ196C (Sanislău - Horea - Scărișoara Nouă - Resighea - Pișcolt), DJ190B (Șimian - Valea lui Mihai), DN19C (Ungaria - Valea lui Mihai), DN19 (E671) (Oradea - Satu Mare, care trece prin localitățile Valea lui Mihai, Curtuișeni, Pișcolt). Accesul cu trenul se poate face pe ruta Satu Mare - Oradea, în stațiile Sanislău, Resighea, Valea lui Mihai.

SITUL CÂMPIA CAREIULUI adăpostește, pe o suprafață de 23.597 ha, un număr de 10 tipuri de habitate naturale de interes european.În sit sunt prezente și 24 de specii de interes comunitar, dintre care o importanță aparte o au amfibienii, reprezentați prin buhaiul de baltă cu burta roșie, broasca țestoasă de apă, tritonul cu creastă și tritonul cu creastă dobrogean. Deși pe suprafața sitului doar opt specii de plante dintrecele 240 identificate sunt de interes comunitar, acesta este deosebit de important din punct de vedere botanic și fitogeografic pentru vegetația de nisipuri extrem de rară în România.

SOLURI: Substratul regiunii de câmpie este format din depozite recente în câmpiile înalte și aluviuni recente în câmpiile joase. Materialul parenteral al solurilor este format din luturi argiloase gălbui, iar depozitele de suprafaţă au un caracter loessoid. Solurile au, în general, o structură lutoasă sau luto-nisipoasă, predominând cernoziomurile și solurile brune de pădure. O categorie aparte o reprezintă solurile nisipoase din zona Valea lui Mihai-Carei. Pe Câmpia Careiului, la sud de Câmpia Ierului și la vest de valea Crasnei, apare cernoziomul freatic umed.

HIDROLOGIE: Depresiunea Panonică în care este localizat situl, prin situația sa de bazin tectonic colmatat, constituie un mare rezervor de apă subterană spre care gravitează toate pânzele zonei sale de bordură. Apele subterane apropiate de suprafaţă sunt determinate de formațiunile noi, reprezentate printr-o alternanță de pietriș, argile, nisipuri argiloase, argile nisipoase, loessuri, mâluri etc. Este de menţionat faptul că la 100 de metri adâncime se găsesc ape termale. Suprafața sitului e străbătută de o reţea de cursuri de ape naturale și antropice. Principalele cursuri de apă sunt pârâurile Berea, Valea Neagră, Horea, Ganaș și Mouca. În zona nisipurilor există și câteva lacuri și bălți, însă cu suprafețe restrânse: Șimian (artifi cial), Resighea, Urziceni, Foieni, Sanislău și Scărișoara Nouă. Dintre mlaștini, cele mai întinse se găsesc la Sanislău (Vermeș – 80 ha), Ciumești, Urziceni, Foieni, Scărișoara Nouă și la Curtuișeni.

CLIMA: Teritoriul sitului se încadrează în sectorul climatic al Câmpiei de Vest, caracterizat printr-o relativă uniformitate teritorială și prin dese schimbări ale vremii în timpul anului și de la un an la altul. Aceste schimbări sunt determinate de circulația ciclonică atlantică. Climatul regiunii prezintă și infl uenţe oceanice. El corespunde tipului temperat continental moderat, cu regim termic mai cald (veri călduroase și ierni mai blânde în comparaţie cu restul ţării), cu desprimăvărări timpurii și precipitații relativ reduse. Cantitatea anuală de precipitații variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate cade la sfârșitul primăverii și vara. În regiune predomină vânturile din sectorul nord-vestic, primăvara și vara fi ind mai frecvente cele vestice, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Ele afectează în mare măsură regimul precipitațiilor, în special vântul de vest care generează ploile de primăvară și vară.

VEGETAȚIA: Regiunea de câmpie, ocupată în trecut de silvo-stepă, este în prezent în cea mai mare parte defrișată și transformată în terenuri agricole. Zona de la sud de Carei este ocupată de pajiști stepice, iar în unele locuri, mai ales pe cuprinsul fostei mlaștini Eced, apar stufărișuri. Flora nisipurilor din nord-vestul țării constituie o notă specifică a teritoriului, dunele continentale reunind un impresionant număr de elemente sudice, mediteraneene, atlantice și pontice. Nisipurile sunt fixate printr-o vegetaţie extraordinar de bogată, cu rarități floristice ca romanița de câmp, ciucușoara, păiușul, siminocul, stânjenelul de stepă, troscotul de nisip, dedițelul, opaiţa etc. În regiunea câmpiei înalte sunt prezente pajiști stepizate și derivate secundare la nivelul cărora apar mlaștini și bahne, turbării eutrofe, alături de păduri de stejar. În apropierea satului Sanislău se întinde Mlaștina Vermeș, o mlaștină eutrofă înfi ripată în spațiul de interdune continentale din Câmpia Nirului.

VEGETAȚIA: Această rezervație botanică are o vegetaţie bogată în specii relictare. Mlaștina de la Vermeș mai adăpostește și unele specii rare în flora ţării: o plantă carnivoră (Aldrovanda vesiculosa), laptele câinelui, vioreaua de baltă, bumbăcarița, nufărul alb, plosnicioasa, salcia de nisipuri. Pădurile de stejar s-au redus foarte mult ca suprafaţă, fiind mai numeroase în partea nordică a sitului. În câmpie predomină pădurile de stejărișuri pure sau în amestec cu carpen, frasin, ulm. În unele zone cu exces de umezeală sunt caracteristice formațiile de plopișuri și aninișuri. Pădurea „Frasin” de la Urziceni se află la marginea Câmpiei Careiului, adăpostind o floră cu totul remarcabilă: arbori de talie mare (frasin, stejar, pin negru, jugastru etc.), subarboret bogat (alun, corn, păducel, porumbar), plante (bulbuci de munte – relict glaciar, ghiocelul bogat, spălăcioasa de baltă).

FAUNA: Fauna de stepă specifică sitului se caracterizează prin larga răspândire a rozătoarelor (popândău, hârciog, orbete mic). Fauna zonelor forestiere este mai bogată și mai variată, dintre speciile caracteristice putând fi menționate rădașca, brotăcelul, șarpele de alun, pisica sălbatică etc. Fauna bălților și mlaștinilor de interdune se remarcă prin prezența țiparului și a țigănușului. Tot în bălțile mai mult sau mai puțin temporare aflate în micile depresiuni de pe suprafața pajiștilor se reproduc specii de amfibieni ocrotite ca: buhaiul de baltă cu burta roșie, broasca râioasă brună și broasca râioasă verde, brotăcelul, broasca de pământ, broasca de mlaștină, broasca de heleșteu. De asemenea, șopârla de iarbă, șopârla de munte, gușterul sau șopârla cenușie, dar și șarpele de alun au efective importante în aceste pajiști.

FAUNA: Prin canalele din pădure trăiesc broasca țestoasă de apă și tritonul. În canalele care brăzdează această câmpie au mai fost identificați: un pește rar, ocrotit, care se mulțumește cu apă puțină, mâloasă și neoxigenată, un amfibian, tritonul cu creastă dobrogean, de asemenea rar, și zvârluga. În sit putem întâlni și numeroase specii de păsări, multe dintre ele de interes european, printre care pescărașul albastru, caprimulgul, sfrânciocul roșiatic, sfrânciocul mic, crestețul pestriț, eretele de stuf, eretele vânăt, șoimul de iarnă, șoimul dunărean, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de stejar, viesparul, acvila mică.

ZONE PROTEJATE INCLUSE: În Câmpia Careiului, în județ ul Satu Mare, sunt declarate până în prezent 3 rezerva ții naturale protejate conform Legii Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului Național de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea III – Zone protejate.

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Dunele de nisip de la Foieni
Cod nr. 2.677; Suprafa ța protejată: 10 ha; Categoria de arie naturală protejată cf. Legii nr. 462/2001: rezerva ție naturală, categoria IV IUCN; Tipul rezerva ției: botanic (b)

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Pășunea cu Corynephorus de Voivozi
Cod nr. 2182; Suprafa ța protejată: 5 ha; Categoria de arie naturală protejată cf. Legii nr. 462/2001: rezerva ție naturală, categoria IV IUCN; Tipul rezerva ției: botanic (b)

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Mlaștina de la Vermeș
Cod nr. 2.679; Suprafa ța protejată: 10 ha; Categoria de arie naturală protejată cf. Legii nr. 462/2001: rezervație naturală, categoria IV IUCN; Tipul rezerva ției: botanic (b)

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Pădurea de frasin Urziceni
Cod nr. 2.676; Suprafa ța protejată: 38 ha; Categoria de arie naturală protejată cf. Legii nr. 462/2001: rezerva ție naturală, categoria IV IUCN; Tipul rezervației: botanicforestier (b-f)

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Grădina Cailor
Sit CORINE biotop, Cod RO31SM006

ZONE PROTEJATE INCLUSE: Vermeș
Sit CORINE biotop, Cod RO31SM001

ASPECTE SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE: Cei 29.198 de locuitori din așezările din sit, majoritatea vârstnici, sunt angrenați în principal în agricultură și comerț. Sistemul de încălzire din locuințe este individual, pe lemne. Doar localitatea Scărișoara Nouă dispune de un sistem de alimentare cu apă și canalizare centralizat. În localitățile din sit întâlnim biserici și monumente din secolele XV-XVIII, dintre care menționăm Capela Viilor (deși în zonă nu mai sunt vii) sau Capela Sfântul Ioan de Nepomuk din Urziceni, ce datează din 1722.

ASPECTE SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE: Totodată, săpăturile arheologice efectuate în zonă, în special în zona Șimian, au evidențiat existența unor vestigii din epoca bronzului și epoca fierului. Fiind o zonă cu o bogată tradiție în cultivarea pepenilor, în luna august are loc Festivalul Lubeniței în Curtuișeni. În zonă se mai desfășoară Festivalul Zilele Salcâmului în Floare, Balul Strugurilor, Concurs de Vinuri, Ziua Ecvestră.