Pădurea de frasini Urziceni

Tipul de rezervație: forestieră

Suprafața: 38 ha.

Altitudinea: 135 m.

Categoria de arie naturală protejată: arie naturală protejată de interes național – rezervație naturală – categoria IV IUCN , și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor.

Încadrarea administrativ-teritorială: În comuna Urziceni, din vestul județului Satu Mare, în imediata vecinătate a graniței cu Ungaria, la 43 km de reședința de județ și la 7 km de municipiul Carei.

Localizarea geografică: Coordonatele geografice ale locului sunt: 47°45’ lat.N, 22°24’ long.E. În Câmpia Careiului — compartimentul nordic al Câmpiei Someșului — și în vecinătatea unor terenuri arabile din localitățile Urziceni și Urziceni-Pădure. Conform normelor europene stațiunea aparține Regiunii Biogeografice Europene Panonice, iar conform Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității este inclusă în Euroregiunea Câmpia Someșului. Căile de acces: DN19 Satu Mare – Carei; DN1F Carei – Urziceni; DC49 Urziceni – Urziceni-Pădure

Scopul ocrotirii
Conservarea deosebitului geofond forestier, a unor specii faunistice valoroase, dar și menținerea unor loturi experimentale pentru cercetarea forestieră.

Condițiile staționale:
Această stațiune este în realitate un golf colmatat al fostei Mlaștini Ecedea. Substratul său natural este format din depozite sedimentare de nisipuri eoliene, care pot ajunge până la grosimea de 70 m, peste care s-au edificat psalmosoluri foarte variate ca productivitate. Aici, pe substratul aluvionar, apar lăcoviști cu productivitate superioară-mijlocie pentru stejar și frasin, care constituie speciile edificatoare ale pădurii. Zona se caracterizează pritntr-un exces de umiditate primăvara. Vara, pânza freatică ajunge până la 1-5 m pe terenurile de interdune. Acest regim de apă este favorabil pentru cultura stejarului, frasinului și aninului negru în zonele de interdune, dar și pentru cultura salcâmului în zonele de dune. Climatologic, situl este așezat în etajul cliamtic de câmpie cu caracter umed, topoclimatul complex al Câmpiei de Vest, topoclimatul elementar de dune, situat în regiunea de câmpie forestieră, la limita cu silvostepa.

Flora și vegetația

Această pădure ripariană mixtă cu exces de umiditate adăpostește o floră cu totul remarcabilă, dispunând de o vegetație formată din peste 150 de specii de plante încadrate în trei asociații, cea mai răspândită fiind în prezent Fraxino angustifoliae-Ulmetum.

Pădurea Frasin este constituită, în principal, din arborete pure de frasin (Fraxinus angustifolia subsp. danubialis). În stratul arborescent se mai întâlnesc stejarul (Quercus robur), situat în locurile luminoase și mai bine drenate, ulmul de câmp (Ulmus minor), plopul euramerican (Populus canadensis), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra).

La umbra stratului arbustiv și subarbustiv de la marginea pădurii vegetează alunul (Corylus avellana), cornul (Cornus mas), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), socul negru (Sambucus nigra), păducelul (Crategus monogyna), clocotișul (Staphylea pinnata) etc.

Stratul ierbaceu este foarte diversificat datorită alternanței suprafețelor înmlăștinite cu soluri salinizate de tip lăcoviște. Tot aici se întâlnesc colțunii popii (Viola reichenbachiana), viorelele (Scilla kladnii), coada cocorului (Polygonatum latifolium), lăcrămioara (Convallaria majalis), crinul de pădure (Lilium martagon).

Dintre speciile deosebite pentru această rezervație se remarcă vioreaua de baltă (Hottonia palustris) — identificată în apele pârâului ce traversează pădurea —, bulbucii de munte (Trollius europaeus) — relict glaciar, prezent în fâneața de lângă această pădure, unde atinge una dintre limitele cele mai nordice din România —, ghiocelul de baltă (Leucojum aestivum), ghiocelul (Galanthus nivalis), urzica (Urtica kiovensis) etc. Tot specii rare sunt și Lilium martagon, Carex caespitosa și Listera ovata.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.