Triton cu creastă dobrogean

Triturus cristatus dobrogicus

Etimologia denumirii științifice

Numele genului este o derivație de la Triton, în mitologia greacă fiu (reprezentat cu o coadă lungă) și mesager al lui Poseidon, zeul mării. Tot în mitologia greacă tritones erau spirite cu coadă de pește din domeniul lui Poseidon. La acestea se adaugă cuvântul grecesc oura – coadă, referitor la forma animalului. Numele speciei dobrogicus este o latinizare a numelui regiunii Dobrogea, de unde specia a fost descrisă.

Caracterizarea speciei

Capul este îngust și ascuțit, iar membrele relativ scurte. Pielea este mai puțin rugoasă decât la alte specii, chiar netedă uneori. Coloritul dorsal este brun-roșcat, uneori brun-gălbui deschis, cu pete negre rotunde. Punctele albe de pe lateral pot lipsi sau sunt puține. Trăiește doar la șes, ajungând rareori la altitudini mai mari de 200 m. Sunt întâlniți atât în ape stătătoare cât și în ape lin curgătoare, cu vegetație bogată, din zonele de luncă și din Deltă, inclusiv în bălțile mici temporare, de infiltrație, situate în zonele îndiguite. Deteriorarea habitatelor din luncile inundabile și poluarea au dus la dispariția a numeroase populații ale acestei specii.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.