Iris sau stânjenel de nisip

Iris humilis ssp. arenaria

Etimologia denumirii științifice

Numele de gen provine de la numele zeiței grecești a curcubeului, Iris, referitor la culorile extrem de variate și de vii ale florilor unor specii din genul stânjeneilor, precum Iris germanica, Iris florentina sau Iris pumila. Numele de specie este latinescul humilis - pitic, umil, mic, iar numele subspeciei provine din latinescul arena - nisip, arenaria - de nisip, referitor la habitatul speciei.

Caracterizarea speciei

Este o specie de stânjenel de talie mică, cu flori frumoase galben intens, cu șiruri de peri portocalii. Este specifică pajiștilor stepice de pe dune de nisip fixate (de unde și numele speciei, arena – nisip în limba latină). La noi în țară se află doar în două mici regiuni geografice, însă cu populații destul de dense. Prima regiune este cea a Câmpiei Careilor, unde planta vegetează mai ales în poienile pădurilor de stejar și plantațiilor de salcâm unde se păstrează ochiuri de pajiști panonice de nisipuri (6260*) bine conservate. A doua regiune este nordul Munților Trascău, la nord de Arieș, unde planta este destul de frecventă nu pe nisipuri ci pe calcarele din Cheile Turzii (și pe gresiile calcaroase aflate imediat la sud de acestea) și din Cheile Borzești, în pajiștile de stâncării panonice (6190). Mai recent, planta a fost identificată și în silvostepa Moldovei, în pajiștile stepice ponto-sarmatice (62C0*) de la Frumoasa-Bosanci (jud. Suceava) și Bălteni (jud. Vaslui).

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe co-finanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.